POST-SCRIPTUM II

POST-SCRIPTUM  II

 

Aveam de gînd să mai amîn lansarea în eter a celui de-al doilea episod al P.S.-urilor, dar o ştire de astăzi mă obligă să nu mai aştept nici o secundă.

P.S. 1 – În  urmă cu niște ani, toate posturile tv. au captat audienţa difuzînd o înregistrare făcută în Tîrgovişte. Subiectul era “gras”: o judecătoare (şefa Secţiei Penale!) a fost reţinută de o patrulă de poliţie în timp ce conducea beată criţă. Un bărbat beat e o postură… aproape normală oriunde pe glob, dar o femeie beată e ceva de-a dreptul… scabros. Individa asta era mai beată decît un porc (porcul se poate sesiza pentru jignire), fără a fi nevoie de vreo analiză în laboratoarele cercetătorilor americani (ăştia fiind cei mai celebri în materie de cercetare). Imaginile erau superconcludente!!! Şi beată criţă fiind, a scos pe gura-i duhnindă tot felul de vorbe pentru care ar fi înfundat puşcăria şi-n ultimul stat african.

De la “eşti un dobitoc” (ăsta era un… biet reporter), pînă la “îţi dau una peste bot” (săracu’ reporter, n-a dat-o în judecată, atenţie!!! De ce, oare?!?! ), “n-am ajuns în faţa poliţistului să fac ce vrea poliţistul”, “cum îţi permiţi să-mi spui (… ) Eu sînt judecător şi am dreptul să-mi fac apărarea”. În momentul ăla, era doar o femeie aflată la volan, în stare foarte avansată de ebrietate. Poliţiştii s-au comportat ca niste slugi din România (în oricare ţară ADEVĂRATĂ, individa era încătuşată IMEDIAT, ca un PERICOL PUBLIC!!!). Nici nu-i de mirare că… EA i-a dat pe ei ÎN JUDECATĂ!!! Despre drepturile creaturii tîrgoviştene, numai Dumnezeu se poate pronunţa, căci ceea ce-a facut acum 4 ani era limpede şi pentru un orb congenital. Numai pentru justiţia română, NU! Toată naţia e scandalizată din cauza faptului că această individă, care ocupă un post în justiţia pe care a călcat-o în picioare, a scăpat basma curată. Mai mult: se întoarce pe acelaşi post decizional al JUSTIŢIEI ROMÂNE! E mai curată ca Calea Lactee. Nici bautură n-a băut, nici gura nu-i pute.

E inutil de analizat cît de corectă a fost analiza alcoolemică la spital (analizaţi cu acelaşi “tip” de scule, oameni “de rînd”, deci nu dintr-o “castă”, au intrat în puşcărie) – gradul ei de beţie putea fi pus la-ndoială doar dacă s-ar fi dovedit că juca un rol “de profil” într-o coproducţie cinematografică România – Groenlanda. Nu era cazul. Şi nici genul. Ci doar un pumn tras între ochi naţiei române de către justiţia română. K.O.!

 

P.S. 2 – Daca aveţi o stare proastă pentru că v-aţi certat cu soţia/soţul sau bancomatul v-a reţinut cardul pe care aveaţi ultimele sute din salariu, mergeţi la teatru. Nu la-ntîmplare. Vă spun eu unde: teatrul Mic. Dacă aveţi mare noroc, veţi mai găsi un loc (sau o strapontină!) la spectacolul MĂ MUT LA MAMA! Şi dac-aţi ajuns în sală, pregătiţi-vă pentru două ore de rîs fără pauze! Se rîde mult la acest spectacol în care fac dovada talentului lor doar 3 actori: Adriana Trandafir (evident, ea e mama care e în plină zugrăveală cu apartamentul), Andreas Petrescu (fiul cel mare) şi Gabriel Fătu (fiul cel mic). În final, pour la bonne bouche, apare şi Florin Zamfirescu (nu vă spun ce joacă, e surpriză).

Gag-urile se succed în cascade, iar replicile pline de umor alternează cu cele pline de tîlc (altfel, n-ar mai fi teatru, ci revistă). “Vinovat” de text e chiar Andreas Petrescu (unul dintre matinalii “găzdoi” ai producţiei teveriste Tonomatul DP2). Andreas e o foarte plăcută surpriză în postura de “dramaturg”, aşa cum Gabriel Fătu ne face să uităm complet penibilele sale prezenţe la un post tv. cu multi agitaţi. Textul a fost scris special pentru Adriana Trandafir, iar ea dovedeşte că teatrul îi este mai mult decît un foarte bun prieten.

În seara în care am fost la spectacol, am remarcat în sală foarte mulţi colegi… ai impricinaţilor. M-am lămurit: era a 3-a zi de Paşti, dar şi ziua de naştere a Adrianei Trandafir. Chiar dacă ei au jucat excelent (mi-au dat lacrimile de-atîta rîs), sînt convins că n-a fost numai un dar pentru Adriana. Ceea ce nu mă-mpiedică să-i spun încă o dată, şi pe această cale, “LA MULTI ANI!”. Iar lui Andreas să-i urez LA MAI MULTE texte!

P.S. 3 – Cînd colaboram la PROGRAMUL III, fiecare aniversare (12 martie) era marcată de un mic show, în care întîmplările de peste an erau aduse la rampă în forma lor esenţializată. Unul dintre aceste momente era TÎMPIŢIARUL, pe care eu l-am iniţiat şi “colectam” materiale ilustrative, înregistrate pe bandă, de la toţi colegii de redacţie. Nu trebuie să explic conţinutul, l-aţi intuit deja. Într-o asemenea “rubrică”, cred că şi-ar afla locul şi replica pe care am reţinut-o la unul dintre posturile tv. pretinse de ştiri.

Un individ pretins reporter îl întreba pe proaspăt adusul în ţară, cu mari sacrificii ale contribuabililor, Popa Nicolae: “Credeţi că veţi avea OPORTUNITATEA să vă apăraţi?” Asemenea schingiuitori ai limbii române, care n-au trecut prin şcoala primară, habar n-au că, în româneşte, există cuvinte precum “prilej”, “ocazie” care aşteaptă să fie folosite şi de jurnalicii mioritici. Nu analizez acum stupiditatea, în sine, a întrebării. Folosirea total aiurea a acestui substantiv (oportunitate), în vorbirea curentă, devine, din păcate, o realitate din ce în ce mai deranjantă.

Alţi certaţi cu limba română se trezesc cotcodăcind pe diverse televizoare despre serviciile de MENTENANŢĂ oferite de o firmă sau alta, printr-un contract. De ce să nu pară ei cetăţeni “europeni”, “globali”, “pămînteni” vorbind stupid păsăreşte, în loc să-şi dezvăluie jalnica sorginte mioritică prin folosirea neaoşului şi normalului ÎNTREŢINERE?! E ruşinos să vorbeşti româneşte, în România, în ziua de azi! Aproape că treci cu vederea dezacordurile unui înalt demnitar udemerist, pe postul public de televiziune.

P.S. 4 – Palavramentarii cui-i-a-ales şi-au dat iar în petec. De fapt, e o atitudine…firească, cu o rată de repetitivitate foarte mare. După ce s-au gîndit ei îndelung (în momentele în care chinuie laptopurile, probabil), mai ales un tovarăş pesedist care, spune ştirea, a adunat vreun miliard de lei vechi de cînd e… “reprezentant”, s-a emanat următoarea chestie: după ce-şi termină mandatul, ei să revină PE ACELEAŞI POSTURI DE PE CARE AU PLECAT ca “aleşi”, şi de pe care să nu poată fi daţi jos mai devreme de DOI ani! Ce ziceţi ce le-a mai trecut prin cap? Neobrăzarea asta se va concretiza într-o lege care-şi va urma cursul… firesc. Nu, pentru asta nu se face referendum. Odihnite minti au alesii-cui-i-a-ales… Şi ne mai mirăm de existenţa a ceea ce-am scris mai sus?!?! Naţia îşi are reprezentanţii pe care-i merită!

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

UA-23386192-3