Get Adobe Flash player

A fost odată o furnicuţă…

poveste contemporană interactivă


Trăia odată ca niciodată…. Aiurea. STOP! Trăia odată ca şi-acum – ce-i aia “ca niciodată”? Istoria se repetă, o ştiu şi vrăbiile – deci, trăia cîndva, de parc-ar fi fost azi, o furnicuţă. În preajma ei, era o puzderie de alte furnicuţe, dar ea era UNICĂ. De ce? O să aflaţi cînd trebuie. Ea trăia într-o pădure, dar una dotată cu metrou, taxiuri, telefoane publice cu cartelă şi mobile personale, construcţii oribile, poteci inundabile… Viaţa ei în pădure, chiar dacă era o furnicuţă UNICĂ – era una obişnuită, din cale-afară de obişnuită. Oarece treburi pe-acasă, chestii pe la serviciu (fără foarte mare dăruire, doar aşa, pentru motivarea unei punguţe cu frunze, la sfîrşitul lunii), întîlniri sporadice cu alte furnicuţe (NEunice) şi furnicele (specie comună şi subcomună), bune pentru schimb de impresii glandulare, în timpul periajului de antene. În rest, audiţii “în buclă” de şlagăre MPV (Muzica Pădurii Viguroase) şi conversaţii prelungite pe SP (Sporovăila Pădurii) cu semeni şi semene din pădure sau  din alte… crînguri mai îndepărtate (că d-aia există reţele de liane)… Toate acestea curgeau zi după zi, precum apa la robinet… Sau aproape (apropo, ieri, de pildă, s-a oprit şi apa caldă şi căldura, aşa încît le-am trecut rapid în revistă toate rudele celor impricinaţi, în cele mai mici detalii intime)… Pînă cînd, într-o bună zi, în pădure…


STOP! Din acest punct, povestea vă aparţine! Continuaţi-o şi încheiaţi-o cum credeţi de cuviinţă, iar eu PROMIT să public (cu copyright) fiecare versiune care-mi parvine în spaţiul de dialog din josul paginii (se exclud textele vulgare şi obscene). Singura condiţie este să duceţi povestea pînă la capăt (chiar dacă acest capăt este peste cîteva… fraze! ;-)) Nu ştiţi să scrieţi… poveşti? Liber la comentarii! ;-) (există şi critici mai cunoscuţi decît scriitorii cărora le-au criticat opera).

… si-a facut aparitia o masa de snooker. Comunitatea furnicutelor s-a trezit cu ea peste noapte! WOW! Furnicuta UNICA si-a dat seama ca este atrasa ca de-un magnet de postavul verde. Si nu s-a mai dezlipit de masa decat pentru necesitatile stricte si obligatorii… Furnicutele NEunice si furnicelele care umpleau destul din  timpul furnicutei noastre, erau in suferinta. Ramasesera fara companioana… Furnicuta UNICA era din zi in zi mai infloritoare, mai ceva ca o magnolie ( ;-) ), iar tacul si bilele ii erau cei mai buni prieteni. Era in stare sa joace si noaptea… Si eforturile i-au fost rasplatite. Intr-o dimineata, in padure si-a facut aparitia John Higgins, proaspatul campion al turneului galez. Si furnicuta UNICA a simtit ca a sosit momentul vietii ei! A fost o bataie reciproca de bile… cardiace. Higgins s-a pierdut definitiv in adancimea ochilor ei si nici ca s-au mai despartit! Si fiind eroii unei superbe povesti de dragoste, fireste c-au trait fericiti ani multi, multi… Ah, sa nu uit, nevasta lui Higgins il mai cauta si-acum pe liziera padurii, fiind convinsa ca un pipi nu poate sa dureze atata… ;-)

snookero ©

Furnicuta a gasit pe poteca o carte de vizita. Pe ea scria SERGIU NICOLAESCU si un numar de mobil. “Stiam eu  – isi spuse furnicuta – ca destinul meu are de-a face cu a 7-a arta”. N-a stat mult pe ganduri si a format repede pe mobil numarul maestrului. I-a raspuns o voce somnoroasa, dar furnicuta n-a dezarmat. “Am talent, stiu sa calaresc, trag din toate pozitiile cu orice arma, chiar si cu arcu’, am antene luuuuungi, cum nici in vis sau in filme n-ati vazut, maestre. Ma luati  si pe mine? Intr-o superproductie, desigur ” a gangurit ea pe nerasuflate. “Cine esti tu?  – s-a dezmeticit maestrul-cu-miinile-curate”. “Eu sint furnicuta”. “Aaa,  furnicuta UNICA. De ce n-ai inceput cu asta, copila maestrului? Am citit povestea ta. Vei ajunge la Hollywood!… O sa trec maine dimineata prin padure sa te iau si sa te trimit acolo. Mai mult nu pot face pentru tine.” “Maestre, sunt emotionata pina-n virful antenelor. Eu cum pot sa va rasplatesc?” “Ei, lasa…  Ah, stai putin. Daca-l vezi pe unu’ Lascarica, sa-i  spui ca n-am avut nimic cu el. Si gloantele erau oarbe, asa sa stie… Alo?… Alo?…” Telefonul ii raspundea doar bip… bip…bip…. Maestrul nu stia daca mesajul lui a fost receptionat, intrucit antenele telefonice merg dupa alte legi decat cele ale furnicutelor. Asa incat, maestrul a luat-o ca pe-o gluma. Proasta. Si s-a culcat la loc. A doua zi, furnicuta a asteptat sosirea maestrului care s-o duca la Hollywood. A treia zi la fel… Si nenumarate alte zile la rand. Poate mai asteapta si azi, daca Hollywood nu s-o fi  inchis intre timp sau padurea n-o fi fost defrisata, in ciuda impotrivirii invesunate a Green Peace.  THE END.

Adiminunatul ©

…un vant de la apus si un vant de la rasarit au adus un zvon terifiant,… zvonul schimbarii. Da,  altii hotarasera, padurea trebuia sa devina o jungla tropicala!. Iar ea, desi  unica in felul ei, nu putea face nimic sa fereasca  marea masa de furnici neunice de vantul schimbarii. Se saturase sa isi faca acoperis din paiele pe care altii nu le vedeau in proprii  ochi. Se saturase sa alerge in fiecare zi la cel de al doilea part-time job – strangatoare de Frunze de la datornici, pentru un graunte in plus – fie el si tratat hormonal. Jungla ii deschise carari neumblate, sarpele tentatiei era la tot pasul, si nu a rezistat ispitei  firelor de iarba curate in care a invatat placerea de a trai. De atunci nimic n-a mai fost  ca inainte. Furnicuta in marea de furnicute neunice, era unica, viata ei era unica, intelese ca ea e cea care decide, si viata ei depinde doar de ea. Si brusc I se facu dor de greiere, de cantecul  lui in toamna  si chiar de neunicele furnicute, la care se intoarse in cele din urma pentru a trai pana la adanci batranete… hei…STOP! cine a zis ca a trai pana la adanci batranete e o fericire???… Reluam… pentru a trai cat se poate de fericita!

ruxandra ©

… antenele furnicutei i-au adus la cunostinta ca-n padure vor fi alegeri. Alegeri par-la-men-ta-re!… furnicutei i-a trecut prin cap, mai repede ca glontu’ ideea ca n-ar fi deloc rau sa intre-n politica. Habar n-avea cu ce se mananca, dar din ce vazuse ea pe la televizor, asta era lucrul cel mai putin important.  Ea arata bine, era isteata, se dusese buhu’ ca era UNICA, asa ca… la vot! Si a inceput sa-si faca campanie prin toata padurea si a gasit si destui sustinatori, numai ca… furnicuta nu era membra de partid.  Ei  si? “Voi fi INDEPENDENTA” si-a spus ea, privindu-si antenele-n oglinda. Oricum, chiar daca specia ei are, prin excelenta, o viata COLECTIVA, furnicuta miza pe unicitatea ei… Cu mult tupeu, cu un dram de noroc si cu sprijin moral si… financiar din partea catorva greieri (“cind vei ajunge SUS, speram sa nu ne uiti si sa ne ignori, ca-n fabula lu’ {BIP} ala francez”), furnicuta a devenit… PAR-LA-MEN-TA-RA!!! Uauauau!!!! Era in al 9-lea cer! O facuse si p-asta… Simtea ca nu se mai poate compara absolut deloc cu ceilalti locuitori ai padurii, noul rang situand-o undeva, pe langa zei… Intr-o zi, a trecut prin padure chiar padurarul si furnicuta n-a pierdut prilejul sa dea din antene pe toate frecventele, incat padurarul a fost convins ca locul ei nu mai e intr-o biata padure ci chiar in CC (Codrul Central – unde v-a zburat gandul?!?!?)… Si furnicuta a parasit padurea si padurea… n-a regretat-o… Poate doar greierii care mai asteapta si azi rasplata bunavointei lor…  Povestea n-are sfarsit, cum nu-si vad sfarsitul vietii lor parlamentare nici  politicienii vietii noastre de zi cu zi… Povestile sunt nemuritoare, ei sunt doar de {BIP}.

Stefanceltare ©

… isi facu aparitia  un circ. Toata padurea a intrat in vrie – trecusera niste generatii de cand nu mai calcase picior de circar pe-acolo. Circul a devenit subiectul preferat de barfa pe toate potecile si presa locala lansase deja ideea ca asta ar fi evenimentul anului!… Ce mai, ii furase apa pe toti… Mai putin pe furnicuta UNICA – ea se entuziasma mai greu si… la urma urmei, circul e doar un… circ. Nimic serios care sa zdruncine principii si obisnuinte… Si a venit ziua cea mare! Intr-o noapte, circul si-a instalat cortul intr-un luminis, pe furis, ca sa fie surpriza mai cool… A doua zi, promovare agresiva in toata padurea: circul nu va poposi loco decat 3 zile! Firesc,nu? Ca-n povesti!…   Chiar daca furnicuta nu s-a entuziamat peste masura, a avut grija alaiul de furnicute neunice si furnicele s-o frece de antene ca nu-i bine sa stea departe de-un asemenea eveniment,  ca se mai distreaza si ele in gasca… si uite-asa furnicuta a ajuns sa aiba bilet chiar la spectacolul din prima seara. Si, fato, n-o sa va vina sa credeti: furnicutei i-a cazut cu tronc un dresor. Da rau de tot! A venit si-n celelalte doua seri la spectacole, doar pentru tipul ala!… Furnicuta UNICA parea sa aiba un comportament mai mult decit… comun, desi amorul la prima vedere nu-i pe toate drumurile… Circul a disparut din padure asa cum a venit: pe furis, noaptea. Si odata cu el, a disparut si furnicuta… Cu dresor cu tot!… Am uitat sa spun ca tipul dresa pureci sentimentali… Povestea se poate incheia aici si-mi merit copyrightul de la administrator, dar finalul e altul. Dupa 6 luni, furnicuta s-a intors in padure cu antenele intre picioare. Dresorul s-a dovedit a fi un papagal de doi bani, iar purecii ar fi fost in stare sa mimeze orice sentiment pentru un strop de sange. Furnicuta s-a ales totusi cu ceva de pe urma acestei experiente: se scarpina mai tot timpul…

Andreuta ©

3 Responses to Interactiv

Leave a Reply

Caută

Calendar

Meteo

12/12/2017, 19:46
Senin
Senin
8°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 70%
Vânt: 1 m/s V
Răsarit: 07:43
Apus: 16:36
Prognoza 12/12/2017
Zi
Înnourat
Înnourat
12°C
More forecast...
 

Meciuri celebre

EZ Search by Chessgames.com