Prostituţia lingvistică

Prostituţia lingvistică

 

Am promis ca nu voi face caz de pregătirea mea filologică, pentru că nu vreau să mă transform într-un fel de… poliţie lingvistică. Dar nici nu pot să rămîn de “lemn Tănase”, văzînd şi auzind tot felul de imbecilităţi în jurul meu. Reacţia e reflexă.

Am recepţionat deunăzi o veste tristă. O femeie din Parlamentul României a murit din cauza unei afecţiuni rare la creier. Un fapt divers, ca oricare altul. Dar nimeni dintre “vestitori” n-a băgat de seamă că era vorba de-o FEMEIE. Cînd zic nimeni am în vedere posturile de televiziune, în principal, precum şi alte mijloace MEDIA, care ne “informau” că “DeputatUL Icsina Icsulescu a murit”. Chiar şi cel mai tîmpit elev, strîns cu uşa, pune mîna pe-un dicţionar şi află că substantivul comun  DEPUTAT are forma deputat, pentru masculin, şi DEPUTATĂ, pentru feminin (adică persoana are alte organe la locul cu pricina decît barbatul).

Jurnalicii patriei o ţin, în stupiditatea lor, una şi bună. Au mai fost situaţii… lingvistice similare şi cu alte femei din aceeaşi adunare… naţională (Trandafir, Plăcintă), despre care s-a vorbit în acelaşi mod… jignitor, ignorîndu-li-se sexul şi genul gramatical. În prostia şi suficienţa lor bolnăvicioasă şi păguboasă pentru consumatorul de media, aceiaşi jurnalici o ţin gaia-mațu cu “doamna DIRECTOR”, ignorînd că gramatica are forma DIRECTOARE, pentru feminin (acordîndu-se, firesc, cu “doamna”), iar Dumnezeu le-a lasat “doamnelor” un… gol, acolo unde “domnilor” le-a dăruit… un plin.

Aceeaşi tîmpenie lingvistică e întîlnită, pe aceleaşi canale MEDIA, şi în cazul lucrătorilor în învătămînt. Pentru aceşti jurnalici analfabeţi, în învăţămîntul românesc lucrează numai PROFESORI, femininul PROFESOARĂ fiind degradant, probabil, pentru toate persoanele feminine care trudesc în acest domeniu. Agramatismul nu este numai al celor care rostesc sau scriu aceste imbecilităţi, ci, în primul rînd, al celor care, pe diverse niveluri ierarhice superioare, habar n-au în ce constă greşeala. Era un banc foarte bun care începea cu “Se zice genecolog sau ginecolog?” Fără să vă dau răspunsul (pe care… nu-l intuiţi, precis), am convingerea că… “managerii” respectivilor jurnalici n-au depăşit pragul întrebării, în cultura lor generală.

Şi dacă tot sîntem la sex, o bomboană pe colivă e pusă de-o corespondentă a unui post tv. celebru în stupidităţi de tot felul: iRtv – Sicoe A. Duduia  transmitea de la Lugoj vestea că, într-un sac, a fost găsit un trup uman, lipsit de cap şi membre (asta am zis-o eu, ca la carte, nu ea). Ea a precizat: “Singurul lucru care a putut fi constatat cu certitudine, la faţa locului, a fost sexul bărbatului”.  Rămîi crăcănat!

Prostituţia lingvistică în România are, însă, radăcini adînci în timp. Din cînd în cînd, mai iese la iveală cîte-o atenţionare, îngropată repede în băşcălia păguboasă. Cu zîmbetul pe buze, mi-l amintesc pe Marin Moraru şi celebra lui replică din “Actorul şi sălbaticii”: “Monsieur se scrie, monsieur se citeşte!”  Şi Caragiale era-n război cu imbecilismul lingvistic – nu degeaba l-a pus pe Ipingescu să citească la gazetă cum unii “mancă la datorie”. Deh, pe vremea aia se purtau francofilii imbecili… Nu v-am spus că prostituţia lingvistică are tradiţie in RO? Să nu-nţelegeţi TOTAL greşit c-aş fi susţinătorul puriştilor de-acum două secole, care vroiau musai ca cravatei să i se spună de gît legău.

Atrag doar atenţia asupra unui comportament contemporan în arealul românesc. Este un comportament inexistent la alte naţii, precum francezii sau… bulgarii. Am să va dau un exemplu. Francezii îsi apără cu dinţii şi cu… legea atributele naţiei, între care limba e unul major. Nu există, în vorbirea curentă, mărci străine ale căror forme să nu fi fost adaptate, firesc, limbii franceze. De pildă, cunoscuta marcă germana BRAUN se pronunţă, în franceză, [bron]. Pentru ca aşa este firesc, nu din lipsă de respect. Exemplele sînt multiple. Işi iubesc şi-şi respectă limba. Pîna şi bulgarii, cum ziceam, procedează la fel. De pildă, numele capitalei Washington este pronunţat [vaşingtona] şi respectul lor pentru America şi americani e neştirbit. Americanii şi englezii… englezesc tot ce intră pe teritoriul lor… lingvistic. Firesc, nu?

Ce se-ntîmplă la români? Perversitatea e totală! Românii se screm să pronunţe “în original” diverse denominări (nume de oraşe, ape, teritorii, mărci de produse) – uaşingtăn/Washington, călcata/Calcutta, rio de haneiru/Rio de Janeiro, sprait/Sprite, sevănap/Seven Up, oluăz/Always etc., dar n-au nici o reţinere să spună şi Londra, Paris, Marsilia… La această întreţinere a perversităţii lingvistice contribuie, din plin, în lumea contemporană, toată comunitatea publicitarilor din RO, unde anglofilia trece şi-n faţa mamelor care i-au făcut. Tot despre ei se spune (circulă studii pe Net) că au cel mai scăzut nivel de cultură generală (nu trebuie argumente multe, se ilustrează prin precaritatea reclamelor difuzate în RO). Nu înseamnă că nu exista şi… boabe sănătoase. Neghina e, însă, majoritară. Prietenii mei din publicitate ştiu că nu exagerez.

La toţi ăştia, se adaugă “detaşamentul” masiv, neobosit şi în creştere continuă, al jurnalicilor patriei, care ar sacrifica orice de dragul audienţei sau al tirajului. Limba oficială cade prima sub ghilotină. Iar cei care ar trebui să aibă o minimă reacţie – Ministerul Invăţămîntului, Academia română, CNA – au alte preocupări, mai importante (replici de genul “Astea-s fleacuri… N-avem cretă-n şcoli şi pansament în spitale si ne arde de… jocuri ligvistice” le-aud de 20 de ani). Nu există nici un fel de reacţii legale punitive şi coercitive în sensul apărării limbii. Fosilizatul şi politizatul CNA mai scapă cîte-un studiu mic, mic şi nişte avertizări de genul “Îti dau na-na dacă mai faci!”. Naţiile europene sînt mult mai drastice în zona asta, a apărării identităţii naţionale. Aleşii lor vorbesc despre europenizare, globalizare, dar faptele sînt îndreptate spre binele naţiei din care provin. Românii, aduşi în stare de imbecilizare, vor să fie primii în toate. Inclusiv la uciderea propriei limbi. Păi, nu ne… globalizăm?

 

P.S. Recent, l-am auzit pe primarul “potecă suspendată” vorbind despre începutul iernii în Capitală: “Au căzut doar cîţiva fulgi, aşa încît n-a fost nevoie de pluguială”. Să fie la el, acolo! Oricum, el e dintr-o altă categorie sinistră de… inventatori lingvistici şi-n război cu limba română: auto-intitulaţii politicieni ai naţiei. Dar despre păcatele lor lingvistice, cu alt prilej. Oricum, nu-mi fac nici o plăcere. Dimpotrivă.

P.S.2 Iată ce debitează, în lucrările de bacalaureat, generaţiile de cretini care mîine-poimîine vor conduce România (punctuaţia şi ortografia stupide le aparţin):


° Cu ajutorul câinelui Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului.
° In 1877 trupelor ruseşti li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri şi avioane, iar românii le-au dat mâncare şi cazare contracost.
° Poezia “Sburătorul” de Ion Haş Rădulescu este un omagiu adus aviatorilor români.
° Mircea cel Bătrîn a fost înmormîntat la Cozia împreuna cu umbra sa
° Dintre cele cinci scrisori trimise de Eminescu, prima este considerată a treia…  În “Scrisoarea a treia” se desfăşoară batalia de la Rovinari.
° Mircea cel Mare, care prima dată a fost batrîn, stă la un discurs cu Baiazid. Acesta îl primeşte politicos, dar cu obrăznicie, şi-l face în tot felul, ca pe o albie de porci. Cînd Baiazid îl întreabă arogant “Tu esti Mircea?”, domnitorul român nu se pierde cu firea şi îi răspunde la fix: “Da-mpărate!”.
° Pînă la urmă Mircea cel Mare, deşi bătrîn îl va îngenunchia pe trufaşul otoman cu cîteva proverbe şi zicători bine plasate.
° Împăraţi cu care lumea nu putea să se mai împace au venit şi la noi în România şi au cerut pămînt şi de băut, dar cum veniră s-a lămurit cu cine are de-a face şi s-a dus de-a berbeleacul cu pleava pulberată, c-au rămas doar cîteva de bucaţi de eniceri şi spahii  fugind, dintre care este amintită “înspre Dunăre, o mînă.”
° La a-2-a parte a subiectului, cerinţa este compunerea unei scrisori către o persoană imaginară pe nume Paula. Un elev raspunde (în scris):”Eu nu mai scriu scrisori pt k am internet… si pe Paula nici nu o cunosc!”
° Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început să o lucreze.
° Poema “Mioriţa” circulă pe bază orală, adică nu a fost scrisă, din motive tehnice. În balada “Mioriţa” este vorba de trei ciobani care comploteaza împreună să-l omoare pe unul dintre ei. Ciobanul “Mioriţei” a spus că la cap să-i puie diverse categorii de fluiere.
° Mulţimile de boieri exploatatori îşi ţineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau şi îi uşurau de bani în toate baladele.
° Calin ţine de mîna mireasa care are părul lung de fericire. Ea luptă să pună mîna pe dragostea flăcăului.
° Poetul îsi aşteaptă iubita ca împreună să cutremure o barcă.
° Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.
° Nechifor Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de nişte oameni invidioşi.
° În romanul “Rascoala” personajul principal este poporul si marea masă a ţăranilor.
° Dimitrie Cantemir a avut un rol însemnat în viata sa.
° Nechifor Lipan statea “pe spate cu faţa în jos”…
° Haiducii din doine, balade şi idile erau liberi şi fericiţi ca păsările, animalele şi peştii care zburdă prin codri. De cum venea primăvara, haiducii cei harnici plecau în padure. Acolo ei cîntau suflînd din frunză şi lăsîndu-i pe boieri cu buza umflată.
° Latina clasică este o limbă moartă, care nu se poate vorbi decît în scris. Dupa căderea Imperiului roman, o parte din latina clasică defunctă a devenit bulgara. Limba română are la bază latina bulgară, amestecată cu elemente de dacă şi o groază de cuvinte slabe. In secolul al XV-lea, limba vorbită de popor era considerată vulgară şi n-o vorbea nimeni.
° Basmul este o poveste mai lungă, poate fi chiar cât o carte  groasă, şi are atâtea personaje că nu le mai ţii numarul dar trebuie să fii atent la fabulă că te întâlnesti cu ea şi în final.
° În cunoscuta baladã Mioriţa, sunt descrise câteva întâmplãri în care sunt implicate doi criminali, o oaie turnãtoare, şi un cioban care şocheazã prin prostia lui.
° Toma Alimoş era viteaz pentru cã cu o mânã conducea  calul,  cu o mânã îsi tinea maţele şi cu o mânã se bãtea cu Manea..
° Zoe si Tipãtescu se iubeau pe la spate.
° Împãratul avea o grãdinã şi în fund un mãr.
° Eminescu este trist pentru cã nu a reuşit sã facã nimic în viata lui.

4 Responses to Prostituţia lingvistică
  1. daniela badea 29.01.2011 at 00:05 Reply

    Fiecare padure are uscaturile ei…

    • Problema gravă e atunci cînd uscăciunea se extinde mai rapid ca focul! Şi asta e situaţia DE FAPT în acest moment!!!

  2. Corect! De ce ai dreptate mereu???????????


[top]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

UA-23386192-3